un optimism pt care nu gasesc sursa…asta ma caracterizeaza acum..e bine cand rad fara sa stiu exact de ce…macar rad..si ploaia asta incearca sa ma deturneze din drumul meu pe care soarele se chinuie sa razbata…dar nu o sa o las pt ca sunt mai puternica decat ea si, dimpotriva, o sa o alung eu si o sa restabilesc suprematia solara..asa ca, o sa zambesc cate vreme imi va permite sufletul..si cu el nu ma pot juca..pt k dintr-o data se poate intoarce pe partea cealalta si insista sa aduca norii..am prea mult elan in vene si abia astept sa se concretizeze in ceva....Dumnezeu stie in ce..de cand am visat clipa asta de liniste…sa am timp sa privesc pe fereastra fara tinta..intr-un fel, incertitudinea ma provoaca si imi deschide noi orizonturi..imi antreneaza imaginatia..and I like it…but when the curtain falls…surpriza..we shall see about that..mergi unde te poarta inima..