Ce spune privitorul, dar cel care este privit?

Tare mult i-ar placea intrebarea asta profesoarei mele de imagologie din facultate, doamna Laura Mesina.

Despre ce a iesit in urma celor cateva ore petrecute la Grand Hotel Continental jucandu-ne cu stari, povesti, cadre, Cristi a spus cu generozitate “Privesti si castigi” – lucru pentru care ii multumesc cu zambetul pe buze.

Pentru mine, ele au insemnat sa ma las privita si sa castig o intalnire cu Sinele intr-o zi insorita de 13 aprilie, intr-un loc deosebit, care, desi asezat in epicentrul vacarmului bucurestean, este aducator de liniste. Iar in urma acestui “experiment”, au razbit ipostaze serioase, reflexive, zambitoare (dovada aici) sau buclucase, precum cea de mai jos. E o poza de culise, care de cele mai multe ori e “taiata” in montajele oficiale. Dar mie mi se pare ca sintetizeaza perfect Cautarea sensului – care uneori vine mai usor decat ne asteptam; trebuie doar sa intindem bratele. Nu e nevoie de strigate, doar de constientizarea nevoii si de impartasirea ei in mod corespunzator 🙂AEA-81

Write a comment