Zoom IN pe depresie, de Ziua Sănătății Mintale

De Ziua Mondială a Sănătății Mintale de anul acesta, OMS vorbește despre optimism. Pentru că, toate greutățile din timpul pandemiei au și o latură pozitivă, respectiv au accelerat eforturile autorităților de a crește calitatea serviciilor publice de sănătate mintală. De exemplu, acum câteva zile citeam că mersul la psiholog în Franța va deveni gratuit pentru toți cetățenii țării. România face și ea pași mărunți, dar buni și aceia, în sensul în care psihologii sunt incluși, începând de luna aceasta, în Registrul Național al Profesioniștilor din Sistemul de Sănătate, fiind și ei recunoscuți ca profesioniști în domeniul sănătății, alături de medici, farmaciști și asistenți medicali.

Sunt multe subiecte pe care OMS le pune pe masă anul acesta sub sloganul “Mental Health for All: Let’s Make It a Reality” (în traducere liberă, “Sănătatea mintală pentru toată lumea: să vorbim concret”), însă focusul rămâne asupra depresiei, o cauză alarmantă pentru numărul de sinucideri aflat în creștere la nivel global. În materialele lor de campanie, există numeroase informații despre depresia la adulți, adolescenți și copii, ce putem face în cazul în care avem prin preajmă pe cineva care suferă de depresie, depresia pe măsură ce înaintăm în vârstă, depresia din timpul și post-partum, cum gestionăm persoanele care manifestă tentative de suicid.

Eu o să mă opresc asupra a două aspecte care sunt mai aproape de inima mea:

Depresia din timpul și după sarcină

  • Anxietatea și depresia în timpul sarcinii sunt des întâlnite și nu trebuie considerate semne de slăbiciune
  • Ele se manifestă prin sentimente de tristețe și îngrijorare constante, pierderea interesului pentru activități care altfel ne făceau plăcere, greutate în a ne duce la bun sfârșit activitățile de zi cu zi
  • Alte sentimente asociate: senzația de copleșeală, nevoia de a plânge fără motive întemeiate, îndoieli legate de capacitatea de a avea grijă de noi sau de bebeluș
  • Alte simptome: pierderea poftei de mâncare, insomnie sau dorința de a dormi foarte mult, scăderea capacității de concentrare, sentimentul de vină, lipsă de speranță, sentimentul inutilității
  • Gânduri de auto-vătămare care pot ajunge la dorința de suicid

Ce poate fi făcut dacă te confrunți cu astfel de stări?

  • Discută despre ele cu persoane apropiate și cere-le ajutorul
  • Rămâi în legătură cu prietenii și familia
  • Petrece timp în aer liber, plimbă-te în natură alături de copil
  • Vorbește cu alți specialiști care ar putea da o mână de ajutor
  • Vorbește cu medicul de familie, care te poate ajuta să identifici tratamentul și forma de sprijin adecvate
  • Dacă te-ai confruntat cu gândul de a-ți face rău ție sau copilului, ia imediat legătura cu cineva de încredere sau apelează de urgență 112

Cum gestionăm depresia în cazul persoanelor apropiate

  • Trebuie să ne facem clar înțeleși că vrem să dăm o mână de ajutor, să ascultăm fără să judecăm și să oferim suport
  • Să încurajăm persoana respectivă să apeleze la ajutor de specialitate și să ne oferim să o însoțim la programări
  • Dacă există recomandare de tratament medicamentos, putem să le reamintim că trebuie să le ia
  • Trebuie să avem răbdare – recuperarea este de durată!
  • Putem să dăm o mână de ajutor pentru îndeplinirea sarcinilor zilnice, să ne asigurăm că se hrănesc și se odihnesc în mod regulat
  • Să încurajăm exercițiile fizice și activitățile sociale
  • Să avem în vedere faptul că, dacă încercăm să facem prea multe lucruri pentru ei sau să îndemnăm persoana aflată în mijlocul unui episod de depresie să facă multe lucruri deodată, s-ar putea să resimtă prea multă presiune
  • Dacă au manifestat tentative de auto-vătămare, nu îi lăsăm nesupravegheați. De asemenea, înlăturăm pericole care ar putea fi reprezentate de medicamente, obiecte ascuțite sau arme albe
  • Avem în continuare grijă și de noi înșine! Depresia cuiva drag poate fi copleșitoare, așadar cred că e important să ținem minte că și nouă ne trebuie masca de oxigen. Ca să putem oferi ajutor celorlalți, trebuie să ne asigurăm în primul rând că “rezervorul” nostru este constant umplut cu lucruri care ne fac plăcere.

Aș vrea să închei prin câteva remarci personale legate de aceste subiecte:

  • Când vorbim despre depresia post-partum, cred că e periculos să trimitem mesaje de încurajare nerealiste, de genul “o să treacă” sau “când crezi că nu mai poți, mai poți puțin”. Da, perspectiva pozitivă ajută, la fel și ideea că există o putere interioară foarte mare. DAR, contează foarte mult CUM trecem prin ceea ce ni se întâmplă (pentru că la capătul tunelului poate că râmânem vii din punct de vedere fizic, însă cu ce grad de vătămare emoțională?), iar forța aceea interioară nu este nelimitată! Ea ajunge la un capăt al puterilor și se reînnoiește constant, dar asta se întâmplă primind ajutor, cu multă răbdare și, de cele mai multe ori, apăsând butonul STOP/PAUZĂ pentru o vreme. Înainte de burn-out este nevoie de time-out. Asta ca să putem da PLAY mai târziu pentru o piesă mai veselă 😊
  • Atunci când vine vorba despre depresia cuiva drag, cred că avem nevoie de multă empatie ca să putem înțelege stările prin care trec. Este foarte greu să ne punem în papucii cuiva care suferă de depresie și sa ne reamintim constant faptul că manifestările lor nu sunt de fapt ale lor, ci sunt cauzate de tulburarea respectivă și de impasul emoțional în care se află. Empatia, spune Brene Brown, este o calitate care se cultivă prin curaj, compasiune și conexiune. Mai spune ea că acest mușchi se dezvoltă și pe măsură ce ne exersăm compasiunea de sine și conștientizarea propriilor emoții, mai ales atunci când suferim și suntem vulnerabili.

Write a comment

Acest site foloseste cookie-uri pentru a-ți oferi cea mai buna experiență de navigare. Află mai multe sau personalizează-ți setările aici.