Goana dupa cadouri a facut ca Enciclopedia Craciunului sa imi cada in mana si sa imi dezvaluie lucruri fascinante despre sarbatoarea aceasta si inceputurile sale televizate. Las aici cateva dintre randurile care mi-au atras atentia:
- Craciunul a fost prima data prezent in emisiunile televizate in jurul anilor 1950, iar primul spectacol de gen a fost Amahl si vizitatorii din noapte de Gian Carlo Menotti (partitura de opera intr-un singur act), produs in studiourile NBC pentru Craciunul anului 1951.
- primul “program special de Craciun” de succes a fost One Hour in Wonderland, difuzat in ziua de Craciun in 1950, ca prim produs de televiziune marca Walt Disney.
- filmele de animatie cu tematica de sezon care s-au consacrat au fost Rudolph, the Red-Nose Reindeer (1964), A Charlie Brown Christmas (1965), How the Grinch Stole Christmas (1966) si The Little Drummer Boy (1968). Mai tarziu, cateva seriale au reusit sa devina in mentalul colectiv drept programe care ilustreaza adevarata semnificatie a Craciunului: The Waltons, The Best Christmas Pageant Ever (1983) si A Child’s Christmas in Wales (1986).
- Craciunul la televizor a devenit parte din modul in care oamenii sarbatoresc, insa obiceiurile mediatice difera in functie de tara/regiune: britanicii urmaresc mesajul regal, cei din tarile scandinave sunt loiali productiilor Walt Disney, in timp ce in multe regiuni din lume oamenii asteapta la televizor slujba oficiata de Papa la miezul noptii in Roma.
- in Islanda, la ora 5 dupa-amiaza programele TV sunt intrerupte in ziua de Ajun, pentru ca oamenii sa ia in tihna masa impreuna, sa deschida cadourile si sa asculte slujba de seara difuzata la radio.